Laboratorul Agroecologie, Fiziologie şi Agrochimie

Direcţia de cercetare: Efectele stresului climatic

Obiective ştiinţifice şi metode de abordare

Microzonarea speciilor, soiurilor în arealele cu cele mai favorabile condiţii climatice şi cu cel mai mic risc de producere a accidentelor climatice prin modelare fenoclimatică. Conservarea bazelor de date fenologice din toate staţiunile de cercetare pomicole prin stocarea lor în formă electronică, completarea acestora cu observaţiile curente. Folosirea acestor baze de date în monitorizarea impactului schimbărilor climatice pe termen mediu şi lung. Reducerea impactului asupra mediului prin înlocuirea ecosistemelor naturale cu plantaţii pomicole adaptate agriculturii ecologice, durabile.

Responsabilul direcţiei de cercetare: Emil CHIŢU
Tel: +40248278066,
Fax: +40248278477
E-mail: icpp_mar@geostar.ro

Esenţa cercetărilor

Identificarea interacţiunii genotip-mediu, a influenţei factorilor climatici asupra proceselor de creştere şi fructificare ale pomilor. Impactul schimbărilor climatice asupra siguranţei, cantităţii şi calităţii recoltei de fructe. Modelarea incidenţei apariţiei pagubelor prin studiul dinamicii fenologice şi a factorilor meteorologici de risc.

Proiecte

Simularea fenoclimatică a apariţiei pagubelor prin acţiunea îngheţurilor târzii

Studiul reprezintă o încercare de evaluare a incertitudinii care caracterizează apariţia pagubelor în plantaţiile de măr, păr, prun, cireş şi vişin prin îngheţuri târzii, folosind teoria probabilităţilor. Acest tip de accident climatic se produce numai atunci când se realizează simultan cele două evenimente care nu sunt mutual exclusive: fenofaza şi temperatura critică. S-au diferenţiat foarte semnificativ între ele prin valorile temperaturilor critice sub care pot să apară dăunări, fenofazele umflării mugurilor, dezmugurirea şi fazele intermediare până la înflorire, înflorirea şi fructele tinere. Pentru a extinde studiile la scara întregii ţări s-au alcătuit simulatoare fenologice la cele cinci specii. Temperaturile medii, maxime şi minime zilnice s-au transformat în temperaturi orare cu funcţii sinusoidale originale şi s-au însumat pe patru intervale termice cu efect biologic constant. Pentru a afla modul cum aceste sume determină dinamica fenologică, s-au corelat cu durata în zile a intervalului 1 ianuarie - fenofaza respectivă. S-au calculat coeficienţii de regresie pentru cele 57 de ecuaţii liniare multiple care prelucrează sumele temperaturilor orare înregistrate în dinamică la 19 date calendaristice, începând cu 5 februarie şi până la 31 mai. S-a remarcat, în general, faptul că cea mai periclitată fenofază este dezmugurirea (începutul dezmuguririi şi până la începutul înfloririi), urmată de umflarea mugurilor, sfârşitul înfloririi - fruct tânăr şi înflorirea. Cu ajutorul acestei metodologii se poate stabili cu precizie şi în alte zone cu climat asemănător, probabilitatea apariţiei pagubelor determinate de îngheţurile târzii.

Interacţiunea dintre factorii meteorologici şi procesele de creştere şi fructificare ale mărului

S-au delimitat intervalele cu riscuri climatice majore pentru cultura mărului, în zona Mărăcineni, raportându-le la dinamica fenologică. Nivelul producţiei a depins majoritar de variaţia numărului de fructe pe pom. Procentul de legare al fructelor a crescut ca urmare a creşterii insolaţiei lunii mai, a deficitului pluviometric din lunile mai şi iunie şi a evapotranspiraţiei potenţiale de referinţă Penman-Monteith a lunii mai şi a insolaţiei. Inducţia a fost diminuată de creşterea ETo Penman - Monteith din luna iunie, a temperaturii medii a aerului şi maxime din acelaşi interval şi de creşterea insolaţiei. Cele mai nefavorabile condiţii climatice pentru creşterea fructelor s-au înregistrat când durata de strălucire a soarelui s-a prelungit de la 6 la 9,7 ore /zi în intervalul august - septembrie, evapotranspiraţia potenţială de referinţă Penman-Monteith a crescut de la 156 la 201 mm în două luni (VIII-IX), temperatura medie a maximelor de la 17,8 la 28,1°C în luna septembrie, amplitudinea termică zilnică de la 10,5 la 16,1°C iar precipitaţiile atmosferice au scăzut în lunile iunie – iulie de la 293 la 73 mm.

Modificarea echilibrului creştere – rodire prin afectarea aparatului foliar sau al fructelor

Dacă intervalul critic pentru recolta anului în curs (cad toate fructele când frunzişul este afectat) a fost, în linii mari, 1 mai - 1 iunie (cu mici abateri de la un an la altul, în funcţie, mai ales, de data înfloririi), zona cea mai sensibilă pentru recolta anului următor, în ceea ce priveşte integritatea frunzişului, a fost 4 iunie - 1 iulie, când, chiar fără concurenţa fructelor anului curent, inducţia a devenit inexistentă. Prezenţa unui număr mare de fructe pe pomi a inhibat procesele de creştere cu aproximativ o lună mai devreme decât la pomii „fără fructe” şi i-a sensibilizat, pe aceştia, la acţiunea condiţiilor meteorologice nefavorabile (temperatură, insolaţie, evapotranspiraţie şi deficit pluviometric ridicate, sau umiditate şi precipitaţii atmosferice scăzute, în intervalul iulie - octombrie). Influenţa stresului climatic asupra ritmului îngroşării organelor multianuale ale părţii aeriene a pomilor în anul “fără rod” a fost nesemnificativă.

CURRICULUM VITAE Dr. ing. Emil CHIŢU Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură, Mărăcineni – Argeş Laboratorul: Agroecologie, Fiziologie şi Biochimie Comuna Mărăcineni, cod. , judeţul Argeş Tel: 0248 278066 Fax: 0248 278292 E-mail: icpp_mar@geostar.ro

Experienţa profesională

• 1980-1984 şi 1984 – 1987 – cercetător ştiinţific şi respectiv CSIII la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Mehedinţi
• 1987-2004 – CSIII până în 2001 şi apoi CSII din 2001şi şef al Oficiului de Calcul şi Informatică din 2000, secretar ştiinţific al ICDP Mărăcineni – Piteşti din 2003

Specializări / calificări

• Curs intensiv de limba engleză la CSPPPCA, 3 luni (octombrie - decembrie 1980)
• Curs de iniţiere în informatică la CSPPPCA, 6 luni (septembrie 1987 - februarie 1988)
• Cursul “Culturi pentru zone aride şi semiaride”, la “The Institutes for Applied Research”, Ben Gurion University of the Negev din Beer Sheva, Israel, 2 luni (octombrie - noiembrie 1994).

Experienţa acumulată în programe de cercetare

• Program de simulare fenoclimatică la speciile măr, păr, prun, cireş şi vişin, ianuarie 1997 - decembrie 1999;
• Program de prevedere a riscurilor apariţiei pagubelor datorate acţiunii îngheţurilor târzii la speciile pomicole, ianuarie 1998 - decembrie 2001
• Cercetări privind interacţiunea factorilor agroproductivităţii în ecosistemele pomicole în scopul cunoaşterii şi dirijării proceselor de formare a recoltei de fructe, ianuarie 1998 - decembrie 2001
• Cercetări privind microzonarea climatică asistată de calculator la speciile măr şi prun, ianuarie 2000 - decembrie 2002
• Produse foliare cu acţiune mixtă fertilizanţi – biostimulatori, iunie 2002 – mai 2003.

Publicaţii recente

• CHIŢU, E. (2000) Contribuţii la stabilirea regularităţilor de acţiune şi interacţiune a unor factori ecologici la măr, cu privire specială la sistemul de fertilizare. Teză de Doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti.
• PĂLTINEANU, CR. şi CHIŢU, E. (2001). Comparaţie dintre evapotranspiraţia de referinţă estimată prin metoda Penman - Monteith şi alte metode indirecte la Piteşti - Mărăcineni. Lucrările ştiinţifice ale ICPP Piteşti - Mărăcineni, vol. XX, Editura Caligraf, Piteşti: 124-131.
• VIORICA CHIŢU, COMAN M., BULGARU L. and CHITU E. (2001) Effects of Calmax and Nutrivit Foliar fertilisers on plant growth and strawberry fruit quality. Rezumat International Symposium of Foliar Nutrition, 11-15 September, Merano, Italy.
• ZAHARIA C., IOANA ZAHARIA, PAULA GIURA, CHIŢU E., DAMIAN D., (2002) Un sfert de veac de activitate în slujba cercetării ştiinţifice şi producţiei pomicole Mehedinţene. Lucrările ştiinţifice ale Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş, vol. XXI, Editura Estfalia, Bucureşti: 83-89.
• PĂLTINEANU CR., CHIŢU E., VOICULESCU N., ŞTEFĂNESCU S. (2002) Cercetări privind unii indicatori de creştere a mărului în funcţie de principalele însuşiri ale solului din zona colinară. Lucrările ştiinţifice ale Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş, vol. XXI, Editura Estfalia, Bucureşti: 237-244.
• BRANIŞTE N., BUDAN S., CHIŢU E., MĂDĂLINA MILITARU, MĂDĂLINA BUTAC, MARIN C. F. N., (2002) Comportarea unor specii pomicole în condiţiile îngheţurilor timpurii şi târzii de primăvară. Lucrările ştiinţifice ale Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş, vol. XXI, Editura Estfalia, Bucureşti: 245-253.
• CHIŢU E., (2002) Cercetări privind dinamica creşterii şi rezistenţei soiului Golden spur la stresul climatic, în funcţie de producţia de fructe. Lucrările ştiinţifice ale Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş, vol. XXI, Editura Estfalia, Bucureşti: 254-264.